La Pieta di Maurice Munteanu
Logaritmi naturali și misterele metodologice eronate ale literei U
Preambul
Aici e metaștiința care chiar rămâne, atunci când nu-ți rămân mai mult de câțiva lei în buzunar și trebuie să-ți iei nu doar pâine, ci și să ai acces la baze de date internaționale. Nu am crezut, vreodată, că voi cita și Maurice Munteanu, într-un loc în care am citat Ioannidis sau Schimmack, dar iată-ne în ceea ce presupune capitalismul nostru. Ieri (adică pe 5 iulie, din ce îmi arată Instagram-ul), domnul Munteanu a postat, pe contul său de Instagram, un comentariu cu privire la salariile „obscene plătite din banii tăi” ai unor domni precum Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice, Mitropoliul Bisericii Ortodoxe Române și alte astfel de elemente nomenclaturale ușor de reținut. Tot domnul Munteanu afirmă și că „preoțimea se scaldă în bani publici”. Ce-ați zice să ne uităm chiar pe aceste date publice, utilizând o metodologie propusă de USR, în proiectul lor de reorganizare teritorială a României?
Ce Metodologie?
Bine, fie vorba între noi, ei nu propun, musai, o metodologie. Doar dau copy-paste unui grafic din cercetarea altora (p. 23), sperând că acea metodologie poate fi aplicată și generalizată la țărișoara noastră, pentru o reformă a unităților administrativ teritoriale, într-o împărțire în cele 8 regiuni statistice, în loc de cele 42 de județe din prezent (i.e., spoiler masiv - nu funcționează chiar așa și modelul respectiv nu e ceea ce pare). În fine, discuția aia e pentru alte zile și pentru alte rânduri și persoane. Ce este important e că:
Autorii respectivi (Hortas-Rico & Rios, 2018) propun un model logaritmic ce produce un grafic în formă de U (i.e., adică niște cheltuieli mari în zone cu densitate mică a populației, dup-aia un dip cu cheltuieli mici sau „potrivite” în zone cu densitate medie sau „potrivită” a populației, urmată de un nou vârf cu cheltuieli mari în zonele cu densitate mare a populației), care va fi replicat de noi printr-o regresie polinomială de grad 2, în Excel (i.e., chiar dacă sună complicat, doar dai câteva click-uri, ceea ce deja este problematic). De ce propun cei de la USR asta? Pentru că, aparent, ar reprezenta o modalitate de a afla „dimensiunea optimă a guvernelor locale”. Nu voi comenta în privința metodologiei și a interpretării din documentul înaintat de USR, pentru că nu acesta este scopul discuției de față. De ce polinomială? Pentru că are mai multe variabile implicate. De ce de grad 2? Pentru că ăla e modelul care îți testează, de obicei, forma de U (i.e., parabola) a unei funcții polinomiale (i.e., notă editorială; dacă veți citi un draft datat de Uri Simonsohn pe 11 iulie 2018, veți vedea că regresia pătratică, adică de ordin 2, introduce un grad nenecesar de mare de erori și fals-pozitive în interpretarea datelor, tocmai din cauza asumpției acesteia a formei de U; acest articol și exercițiu de față este doar ceva amuzant, de seară de vară, ușor și care poate stârni discuții interminabile complet eronate despre lucruri care ne apasă pe toți, dar în care toți vrem să avem dreptate, deoarece acesta este Easter egg-ul pe care ni-l asumăm, odată cu asumarea formei de U a relației dintre variabilele incluse în model - de altfel, este același Easter egg perpetuu care ne duce în a dezbate modele econometrice, atunci când banii altuia ni se par „prea mulți”, neînțelegând complexitatea analitică inutilă la care ne expunem mai mult decât direct). Dacă era de grad 3, îți testa forma de J. Dacă era de grad 4, îți testa forma de Ș. Bine, dacă era de grad 4 nu făcea asta, dar măcar a fost amuzant să scriu și voi să citiți, pentru câteva secunde;
Avem acces public la cele mai recente date din Recensământul Populației și Locuințelor, din 2021, cu accent fix pe regiunile României.
Avem acces public la datele din 2021 privind veniturile și cheltuielile statului român, pe unități administrativ-teritoriale. Normal, le alegem din 2021 pentru că și cele mai recente date de Recensământ sunt tot din 2021 și pentru că, dacă ar fi să replic 1:1 metodologia lui Hortas-Rico și Rios (2018), nu aș putea ține cont de eventuale surse de variabilitate dintre Recensămintele 2021 și 2011; sau, dacă aș putea ține cont, ar fi doar o altă regresie inutilă în care aș introduce tot felul de predictori care mai de care mai fâșneți și exotici, pentru a vă dovedi că eu am dreptate și că eu câștig și cine mă iubește și pe mine? Ar fi o harababură din care aș trage concluzii în care nu aș avea eu încredere (i.e., nu că în astea de aici aș avea cine știe ce încredere) și toată lumea știe că aici este locul în care doar opinia mea contează și este corectă cu adevărat, fiind Substack-ul personal.
De Mâine, la Muncă
Cum ar spune actualul Președinte în funcție al României. Personalizând testările democrației, am compus setul de date necesar regresiei polinomiale de grad 2 în care nu am încredere, dar care îmi oferă grafice extrem de frumoase pe car ele pot colora exact așa cum vreau eu! Iată că am agregat, am procesat, am logaritmat și am analizat. În urma acestora, am obținut graficele pe care le voi pune și eu tot cu copy-paste, precum domnii și doamnele de la USR, fără să le interpretez sau comentez. Acest articol, în sine, este doar un Easter egg.
Mai jos, aveți graficul referitor la cheltuielile statului român la capitolul „Cultură, recreere și religie”, per total. Pe scurt, mărimea populației din toate județele României determină în jur de 39%-40% din cheltuielile statului pe „Cultură, recreere și religie”. Noi o să-i spunem, pe scurt, religie, ca să scăpăm de o grijă și să ne concentrăm, convenient, pe discuția pe care ar trebui să o purtăm.
Urmează ceva și mai mișto - ce ziceți de o comparație Urban vs. Rural? Iată că, în mediul Urban, mărimea populației determină 67% din cheltuielile statului pe religie. În mediul Rural, doar ~16%.
Să nu credeți că am terminat! Urmează o comparație chiar și mai granulară de atât, la nivel de macroregiuni (i.e., ca să vedeți care sunt alea și ce județe conțin, vă recomand entry-ul de pe Wikipedia). Pentru Macroregiunea unu, mărimea populației determină cheltuielile statului cu religia ~41%. Pentru Macroregiunea doi, 40%. Pentru Macroregiunea trei, 55%; iar pentru Macroregiunea patru, 31%.
Pentru a încheia dramatic, vă ofer o analiză chiar și mai granulară de atât - la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare pe care le are România. Astfel, avem așa:
Nord-Vest - mărimea populației determină cheltuielile statului cu religia ~40%;
Centru - mărimea populației determină cheltuielile statului cu religia ~43%;
Nord-Est - mărimea populației determină cheltuielile statului cu religia 40%;
Sud-Est - mărimea populației determină cheltuielile statului cu religia 41%;
Sud - mărimea populației determină cheltuielile statului cu religia 48%;
București-Ilfov - mărimea populației determină cheltuielile statului cu religia 67%;
Sud-Vest Oltenia - mărimea populației determină cheltuielile statului cu religia 36%;
Vest - mărimea populației determină cheltuielile statului cu religia 34%;
Ce Înseamnă Toate Astea?
Ce vreți voi să însemne. Datele sunt disponibile pe Google Drive, la link-ul de aici. Pentru grafice, vă puteți edita singuri selecția din graficele inserate în PowerPoint, deoarece întregul set de date se află în spatele graficelor. Am ales să nu pun pe OSF treburile acestea, pentru că nu le consider mai mult decât un punct zgomotos temporar și, în definitiv, o caterincă de șpriț pseudointelectual. Dacă oricine altcineva le consideră ceva mai serioase de atât, însă, se poate simți liber să le preia, citându-mă pentru ingeniozitate (i.e., cu toate că nu țin morțiș să-mi văd numele atribuit unei constelații sau unei noi exoplanete).